La studiu, desfasurat �n perioada 1960 - 1985, au participat peste 10.000 de functionari �n serviciile publice din Marea Britanie. Persoanele cu v�rsta sub 50 de ani care au declarat ca munca lor este stresanta prezentau cu 70% mai multe riscuri de a dezvolta o maladie cardiaca fata de cei care nu se simteau stresati din cauza slujbei. Persoanele stresate beneficiau de mai putin timp pentru a face exercitii fizice si a se alimenta corect si au prezentat si semne vizibile ale unor schimbari biologice importante. �n afara de faptul ca cercetatorii au primit informatii despre atitudinea subiectilor fata de slujba, acestia au monitorizat variatiile de puls, tensiunea arteriala si cantitatea de cortizol din s�nge. De asemenea, cercetatorii au tinut cont de factorii ce pot afecta sanatatea, precum sedentarismul, fumatul si consumul de alcool. Apoi, au calculat numarul de subiecti care, pe parcursul studiului, au dezvoltat boala coronariana cardiaca sau care au suferit un infarct si numarul de decese provocate de maladii cardiace.Pe parcursul celor 12 ani, cercetatorii din cadrul Colegiului Universitar din Londra au descoperit ca stresul cronic provocat de slujba este asociat cu boala coronariana cardiaca si ca aceasta asociere este mai puternica �n r�ndul barbatilor si femeilor cu v�rste sub 50 de ani. Pe de o parte, persoanele care au spus ca au o slujba stresanta au prezentat mai mari probabilitati de a consuma cantitati suficiente de legume si fructe si de a face putine exercitii fizice. Consumul de alcool nu s-a dovedit a avea vreo influenta, dar stilul de viata a fost considerat un factor-cheie �n dezvoltarea maladiilor cardiace. Cercetatorii sustin ca acest studiu a dovedit, �nsa, ca mecanismul slujba stresanta - maladii cardiace se mentine, indiferent de stilul de viata. Stresul influenteaza negativ partea sistemului nervos care controleaza inima. Cei care aveau slu