Bogdan Bulai a murit pe câmp la 14 februarie. În acest timp îl căutau 15 poliţişti pe întuneric şi ceaţă. Procedurile de căutare a copiilor dispăruţi au fost "fentate" şi de data asta, deşi alte dispariţii de copii s-au încheiat tragic. Pentru că responsabilii s-au mobilizat prea târziu, ştiut fiind că primele ore sunt vitale. Nici de această dată autorităţile nu au învăţat nimic. Cei responsabili spun că băiatul a avut ghinion din cauza ceţii.
Copilul dispărut a murit ucis de ceaţă
În procedurile de căutare a copiilor dispăruţi în împrejurări suspecte se spune că, imediat după ce dispariţia a fost sesizată şi verificată, "se înfiinţează un punct de coordonare a operaţiunilor, operativ 24 de ore din 24". Teoretic, operaţiunile de scotocire nu se sistează pe timpul nopţii. Iar cei care participă la ele trebuie să ceară ajutorul tuturor partenerilor cu care Poliţia are încheiat un protocol de colaborare în domeniu.
Când e vorba despre viaţa unui copil, te aştepţi ca şi cei responsabili să se mobilizeze exemplar. Aşa se întâmplă în alte ţări, vedem asta în filmele documentare prezentate pe Discovery. În jumătate de oră după sesizarea dispariţiei, chiar dacă e noapte, la faţa locului vin poliţişti, câini de urmă, elicopter, voluntari. Fie că e vorba despre Franţa, Belgia, Marea Britanie, SUA sau Canada. Peste tot viteza de reacţie este impresionantă.
De ce? Pentru că ei sunt conştienţi că primele trei ore sunt decisive. În cazul unei răpiri, viteza de cercetare a zonei, formularea ipotezei şi începerea investigării trebuie măsurate în minute. Pentru că de obicei în cazul unei răpiri, după trei ore, şansele ca micuţul să mai fie în viaţă sunt minime. Ei ştiu asta şi acţionează în consecinţă, pentru că ei caută un copil viu. În cazul unei rătăciri, timpul se dilată puţin. Variabilele, în acest caz, sunt temperatu