CHESTIUNEA ZILEI
Jucu Valley. Frenezia Nokia aminteste de nebunia starnita pe vremuri de Caritasul lui Stoica, atunci cand Clujul devenise un fel de capitala financiara a Romaniei. Locuitorii judetelor asaltau institutia "de opt ori", crucindu-se de norocul porcesc ce-i lovise. Visul romanesc, ceva paine, dar fara munca, se implinise. Isi depuneau organizat si tembel salariile, economiile si cotizatiile sindicale la casieria Caritas. Capitalismul avea in sfarsit un Dumnezeu.
CHESTIUNEA ZILEI
Jucu e altceva. Este expresia capitalismului asezat: Nokia Village. Nu capitalismul de "opt ori" moca, fiindca de aia au venit finlandezii in Romania, ca sa nu mai plateasca nemtilor din Bochum salarii de opt ori mai mari. Azi, nemtii din Bochum, lasati balta de Nokia spre bucuria noastra, au aceeasi boala pe finlandezi ca odinioara pagubitii patriei pe Stoica.
Pana una-alta, Nokia a sunat adunarea la Jucu. Si, iti sta mintea in loc, romanii care-si luasera campii spre Germania, Franta, Spania, Belgia, Italia, Canada chiar vin. Plecati catre aiurea din tara, multumita succeselor guvernarilor de dupa Revolutie, tinerii se incoloneaza astazi spre Jucu – Nokia Village.
La Jucu descoperi ceva si din efervescenta embargoului de la Dunare, cand benzina vanduta pe blat pusese temelia unor asezari de pomina pe loc vitreg. Cine spunea ca romanul e apatic, apasat de saracie, de ghinioane, de multe altele e contrazis spectaculos de experienta Nokia. La Jucu, romanul e entuziast. Pana sa se aseze finlandezii ca lumea, au bubuit preturile la pamant. Cine are teren in sat si imprejurimi s-a scos. De la cativa euro pe metrul patrat preturile au luat-o de nebune spre suta de euro. Vasile Oprea este unul dintre primii tarani care, asemenea lui Cosbuc, visase toata viata sa aiba pamant. Azi, fiindca i-au pus finlandezii mana i
