Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din Serbia or fi fost legate şi de problemele economice, dar din perspectiva Washingtonului a fost vorba despre orientarea politică

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din Serbia or fi fost legate şi de problemele economice, dar din perspectiva Washingtonului a fost vorba despre orientarea politică Est-Vest a Belgradului.

Administraţia Bush susţine integrarea Serbiei în Uniunea Europeană şi NATO şi pledează pentru independenţa Kosovo.

Câştigătorul primului tur, Tomislav Nikolici, reprezentantul Partidul Sârb Radical, este un naţionalist radical care pledează pentru legături strânse cu Rusia. Moscova se opune independenţei provinciei Kosovo. Nikolici îl va înfrunta pe preşedintele în exerciţiu, prooccidentalul Boris Tadici, în turul doi, care va avea loc pe 3 februarie. La fel ca şi Nikolici, Tadici se opune independenţei Kosovo, dar este pentru aderarea Serbiei la UE.

Geopolitica Serbiei

Kosovo este punctul-pivot în concepţia geopolitică a Serbiei. Dezbaterea legată de independenţa Kosovo a alimentat răspândirea sentimentelor radicale împotriva Occidentului în Serbia începând cu 2004. Problema este cu atât mai arzătoare odată cu pelerinajul primului-ministru al provinciei Kosovo, Hashim Thaci, la Bruxelles cu scopul de a discuta despre independenţă cu oficialii UE şi NATO. Statele Unite fac presiuni pentru o declaraţie de independenţă în februarie sau martie.

Aceasta pune Belgradul într-o situaţie dificilă. Din punctul de vedere al Washingtonului, cel mai mare pericol este ca Serbia să facă front comun cu Rusia. Kremlinul şi-a demonstrat deja disponibilitatea de a acorda sprijin economic Serbiei.

Grupul rus de gaz şi petrol Gazprom a făcut o ofertă pentru cumpărarea NIS, compania sârbă de petrol, şi a propus să lege Serbia la gazoductul rusesc South S