Atata argument a avut Dan Voiculescu pentru a-i plesni pe cei care, pentru prima oara de la o experienta asemanatoare pe scena politica (cred ca in 2000, la un congres al taranistilor) au cutezat sa vocifereze, contestand alcatuirea democratica a mintii liderului unic.
Si-a amintit si fondatorul partidului-televizor de asta, dar nu a tinut minte si continuarea: PNTCD nu a reusit nici acum sa revina in forta pe scena politica, deoarece a ignorat un principiu fundamental: ceea ce se construieste din mucegai, penicilina se cheama, si scuipa afara mizeria dintr-un organism.
Ca si Nicolae Ceausescu, care n-a putut sa-i scoata afara pe cei care i se opuneau, pentru ca ei erau sub cerul liber, dar a trimis ulterior TAB-urile sa le reteze dorintele, Dan Voiculescu si-a imaginat ca din limba-i usturatoare tasneste o coloana de motorizate in stare sa reduca la tacere urletul neputintei.
Dar o asemenea frustrare, cata exista in sanul Partidului Conservator, rar se mai poate intalni. Cand a anuntat ca se retrage de la conducerea micii sale afaceri politice, datorita careia, prin jocuri mestejugite, are acum 30 de parlamentari, Voiculescu a crezut ca va face o cosmetizare. A si reusit, plasand-o in sforile manuite de el pe Daniela Popa.
Ceea ce nu a stiut, in boala sa, care mananca mintea unui om insetat de putere, e ca multi dintre membrii partidului chiar au crezut ca se va retrage. Bazandu-se pe faptul ca Dan Voiculescu este in stare sa-si depaseasca frustrarile si sa creada in sondajele care dadeau o sansa de ascensiune Partidului Conservator cu conditia retragerii presedintelui-fondator.
Sondaje interne, fireste, dar despre care se discuta de vreo doi ani printre membrii mai acatarii, si de a caror acuratele incearca unii dintre liderii partidului sa-l convinga pe Dan Voiculescu, fara succes.
Omul nu poa
