Exista anumite subiecte pe care orice om de resurse umane le va evita in cadrul unei discutii oficiale. Salariile, concedierile, conflictele de munca sau fluctuatia de personal sunt doar cateva dintre acestea. Ce ii determina pe manageri sa intre in "silenzio stampa" cand vine vorba despre astfel de teme?
"Exista tabuuri in resurse umane, mai exact afirmatii pe care nu indrazneste nimeni sa le contrazica in public, nici macar sa deschida subiectul", spune George Butunoiu, managing partner in cadrul firmei de executive research cu acelasi nume.
Madalina Motora, International Accounts Executive in cadrul Manpower Romania, crede ca tabuurile din resurse umane pot fi impartite in doua categorii: ce nu au voie sa faca sau sa spuna angajatii si ce nu au voie sa spuna sau sa faca echipele de management. "Prima categorie reflecta nevoia unei companii de a proteja informatia confidentiala legata de grilele salariale, de informatii sensibile despre produs, pozitionare, clienti, strategie. Aceasta protectie se face la nivel formal prin crearea unei culturi organizationale care sa ii sensibilizeze pe angajati in legatura cu protejarea acestor date", explica Motora. De multe ori, insa, retelele formale dintr-o companie sunt dublate de retelele informale create de angajati care simt nevoia de a comenta aceste informatii, de a le da un sens, de a impartasi experiente, ajungand sa vehiculeze informatii confidentiale. Iar in aceasta categorie se inscriu discutiile legate de salarii, de "previziuni" asupra viitorului companiei, de "povesti" care dau sens existentei corporatiste.
"In categoria tabuurilor formale, este rolul echipelor de management si de resurse umane, precum si a tuturor angajatilor, de a veghea la respectarea lor. Vorbim aici de hartuiri de orice fel, de discriminari, de respectarea regulilor de morala si etica, de monitorizare a informatiilor person
