DECONT EXISTENŢIAL ● Cenuşa ca stare de fapt
Trei cuptoare există în România pentru incinerarea morţilor şi toate funcţionează sub aceeaşi autoritate – a Crematoriului Vitan-Bârzeşti din Bucureşti. Loc al decontului final cu viaţa, crematoriul ţine să ratifice un adevăr care nu de puţine ori îi scapă muritorului – că nu venim în viaţa asta ca să rămânem în ea la nesfârşit. OK, nu doar crematoriul face asta, dar aici e locul în care materia umană constată PE PIELEA EI că poate avea şi altă formă: de praf.
DECONT EXISTENŢIAL ● Cenuşa ca stare de fapt
Trei cuptoare există în România pentru incinerarea morţilor şi toate funcţionează sub aceeaşi autoritate – a Crematoriului Vitan-Bârzeşti din Bucureşti. Loc al decontului final cu viaţa, crematoriul ţine să ratifice un adevăr care nu de puţine ori îi scapă muritorului – că nu venim în viaţa asta ca să rămânem în ea la nesfârşit. OK, nu doar crematoriul face asta, dar aici e locul în care materia umană constată PE PIELEA EI că poate avea şi altă formă: de praf.
După închiderea pentru restaurare a "Cenuşei", "Vitan-Bârzeştiul" a devenit singurul crematoriu funcţional din România. El singur deserveşte România din 1994 şi, anual, aici se înregistrează aproximativ 100 de incinerări. Deşi pare greu de crezut, vin oameni din toată ţara să-şi incinereze morţii. Supranumit, fără vreun argument viabil, "Focul Iadului", crematoriul are probleme de adaptare la acquis-ul comunitar. Astfel încât, cu stringenţă, se impun lucrări de modernizare. George Georgescu, administratorul Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din România, punctează explicit: "Există problema poluării cu fum negru şi miros specific care, în urma unor lucrări de modernizare, ar fi înlăturate, dar pentru asta e nevoie de 500.000 de euro".
În esenţă, procedura incinerării e simplă: în urma obţineri
