Veneţia – patrimoniu al umanităţii. Veneţia, insulă plutitoare! Veneţia strigând după ajutor! Veneţia care-şi pune masca de fiecare iarnă. Veneţia îndrăgostiţilor. Mii de definiţii pentru cea mai admirată dintre toate cetăţile lumii... Pentru zece zile, oraşul din lagună, în plin "Carnaval al simţurilor", trăieşte şi (puţin) româneşte. • VIDEO

EVENIMENT ● În "Carnavalul simţurilor", România şi-a început spectacolul

Pentru zece zile, Cetatea Lagunară are obrazul ascuns sub mască. E Carnaval. E bucurie. E... senzaţie. Mai multe senzaţii! Căci toate simţurile sunt în alertă. E festivalul simţurilor!

Veneţia este a turiştilor. Apoi, a vânzătorilor ambulanţi: negustori "din lagună" care-şi aduc salatele cultivate pe Insula Erasmo, napolitani care vând "piati tipici" şi neguţători ilegali de rasă africană. Sunt apoi veneţienii. Care-şi văd de treburile lor zilnice, fără a se amesteca în mulţimea de cască-gură. Printre ei, aproape fără să se observe că nu au "buletin de... Veneţia" (apropo, de câteva zile, pe Canal Grande, s-a inaugurat o nouă linie de vaporetto, destinată numai localnicilor, pentru a nu mai fi atraşi în "turbionul" turiştilor), sunt cei câţiva români care lucrează la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică "Nicolae Iorga". Adică, la Palazzo Correr. Adică, la "Casa di Romania". S-au adaptat atât de bine locului, încât, în corespondenţele noastre, semnează simplu: "Veneţienii". Puţină lume ştie că, de fapt, ceea ce se întâmplă astăzi în Lagună, prezenţa României ca invitat de onoare al Carnavalului, li se datorează în bună măsură. Au prezentat Primăriei Veneţiei încă din luna august a anului trecut ideea de a aduce în Cetatea Dogilor, în cel mai mediatizat festival al lumii, arta şi artiştii români. A fost o coincidenţă mai mult decât fericită aceea că Primăria oraşului lagunar a decis să iniţi