În sistemul universitar, dascălii consacraţi câştigă de şase-şapte ori mai mult decât începătorii Salariaţii din învăţământ sunt cunoscuţi ca o categorie de bugetari prost
În sistemul universitar, dascălii consacraţi câştigă de şase-şapte ori mai mult decât începătorii
Salariaţii din învăţământ sunt cunoscuţi ca o categorie de bugetari prost plătită. Cu toate acestea, la universitari, diferenţele între un preparator fără vechime şi un profesor cu doctorat şi cu toate gradele didactice sunt suficient de mari pentru a crea nemulţumiri. Dacă un asistent câştigă în jur de 1.200 de lei, un profesor universitar ajunge la aproximativ 9.700 de lei.
Potrivit grilei de salarizare din decembrie anul trecut, un preparator câştigă între 1.124 şi 1.580 de lei. Salariul unui asistent porneşte de la 1.416 lei şi poate ajunge după 25 de ani, cu nişte sporuri, la 2.330 de lei. Un conferenţiar cu 40 de ani vechime în învăţământ câştigă între 2.300 şi 3.376 de lei, dar remuneraţia poate creşte până la 4.726 de lei, dacă persoana respectivă are titlul de doctor şi beneficiază de diverse sporuri. În topul piramidei sunt profesorii universitari, care după zece ani vechime au un salariu de până la 4.976 de lei. Pentru un maximum de vechime (peste 40 de ani) şi sporuri, salariile profesorilor ajung la 9.794 de lei.
Diferenţele între grile ar trebui micşorate
Rectorul Universităţii (UB) Bucureşti, prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, recunoaşte că unii profesori universitari pot câştiga de şase ori mai mult decât un asistent. "În calculul salariilor, vechimea are un procentaj important. Apoi mai sunt sporurile, gradaţiile, salariul de merit", explică el. În plus, facultăţile ce obţin venituri suplimentare îşi permit să dea salarii mai mari anumitor cadre didactice.
Rectorul UB este de părere că un raport de 1/3 între salariile debutanţilor şi cele ale profeso
