La aproape 30 de ani de la debutul în televiziune, fosta crainică Delia Budeanu a scris o carte autobiografică. A adunat amintirile unor ani “otrăviţi” în care, aşa cum spunea şi în filmul lui Iepan, "trăiam în plină minciună, iar Ceauşescu părea să fie cel mai sincer dintre noi toţi", dar şi gândurile de mai târziu, din vremea în care o altă lume “se năştea haotic şi, aparent, cu ursitoare potrivnice”.
1 /.
Oricât de subiectivă, povestea Deliei Budeanu, una dintre cele mai frumoase crainice ale Televiziunii Române, rămâne o mărturie importantă dinspre trecut. Un an şi jumătate de muncă, spune Delia Budeanu, adică un proces dureros de exorcizare, efort de care i-a fost teamă, dar pe care a simţit că trebuie să-l facă înainte de a-şi relua, după zece ani de absenţă, munca în televiziune.
Evz: Aproape 30 de ani de televiziune…
Delia Budeanu: Tocmai am terminat de scris o carte. Încă n-am dat-o la editură, dar este gata 99,9 la sută. De fapt, 99,99 la sută. Mă gândeam să o propun celor de la Polirom, dar e doar o intenţie mea, încă nu am sunat nicăieri pentru acest proiect. Oricum, în această carte am adunat cei 27 de ani în care am lucrat pentru Televiziunea Română, am dat timpul înapoi şi am încercat să-mi amintesc totul, moment cu moment, din 1970 până în 1997. Mă gândeam să o numesc “Decenii cenzurate” - un titlu provizoriu în aşteptarea unei idei mai bune dar potrivit, având în vedere că până în ’90 am trăit doar cu cenzura. Mi-a făcut foarte rău să fac acest efort de readucere în prezent a unor lucruri teribile, dar trebuia să fac asta.. am lucrat la această carte un an şi jumătate. Am rememorat anii otrăviţi de dinaintea schimbării, speranţa şi apoi mecanismele urii puse în mişcare după revoluţie, bucuria extatică de pe străzile Bucureştiului din 22 decembrie 1989… Îmi amintesc şi acum oameni fără feţe, desfigurate de elan şi e
