Ultimul bastion al comunismului din Romania, cum i-a numit Tokes pe liderii UDMR, a cazut dupa 18 ani de ceardas cu puterea de la Bucuresti. Si-au pierdut, in fine, monopolul politic asupra comunitatii maghiare. Tribunalul Bucuresti a admis astazi, 29 ianuarie 2008, cererea de inregistrare a Partidului Civic Maghiar. Cele aproape 2 milioane de cetateni maghiari din Romania vor avea in sfarsit libertatea de a alege. Asta ar fi vestea buna. Vestea proasta este ca de acum nimic nu mai e sigur. In viitorul Parlament vor putea trimite doua partide maghiare, unul sau nici unul.
Comunitatea maghiara scapa, dupa 18 ani de la prabusirea comunismului in Romania, de dictatura UDMR. Insurubati la putere, cu CDR, cu PSD sau cu PNL, liderii Uniunii s-au contaminat cu virusul partidului unic si cu bolile politicii romanesti. Elita UDMR s-a transformat in nomenclatura iar liderii maghiari s-au folosit de politica, dupa modelul romanesc, pentru a-si spori averile. Au transformat problemele comunitatii (autonomie culturala, economica, promovarea limbii in scoli si administratie) in carte de negociere cu puterea de la Bucuresti. Eficienta politicilor publice promovate de UDMR se vede in statistici: Harghita si Covasna, judete cu populatie maghiara, sunt cele mai sarace din Romania.
In acest univers politic inchis a functionat politica santajului de pe pozitii de forta. Oricat de corupti sau rupti de realitati s-au dovedit a fi liderii UDMR, comunitatea maghiara i-a votat disciplinat sub amenintarea ca va pierde reprezentarea in Parlamentul de la Bucuresti. Stantajul a prins iar alegatorii mai varstinici au ajuns sa voteze pavlovian cu UDMR la fel cum votau inainte de 89 cu PCR.
Organizatile civice si factiunile radicale din UDMR s-au straduit fara prea mult succes sa sparga monopolul politic detinut de Uniune prin impunerea unor teme ultra-populiste pe agen