În calendarul popular, ziua de 1 februarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”.
În calendarul popular, ziua de 1 februarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”. Aşa cum este şi firesc, această zi are implicaţii foarte mari asupra gospodarilor. Ritualurile şi interdicţiile au rolul de a proteja terenurile şi animalele de pericolele ce se pot abate în această perioadă de tranziţie.
Sfântul Trifon, prima divinitate celebrată în noul an agricol, este protectorul insectelor şi, în general, al tuturor gângăniilor care încep să iasă din pământ la apropierea primăverii. Se pare că această “putere” este răsplata pe care a primit-o de la Fecioara Maria pentru că i-a apărat de câini pe ea şi pe pruncul Iisus în drumul lor spre biserică. Sfântul Trifon le porunceşte lăcustelor şi viermilor să atace culturile celor care nu-i respectă ziua sau nu sunt buni gospodari.
Ritualuri magice
În unele zone, oamenii merg la biserică şi iau apă sfinţită şi cu ea stropesc copacii din livezi, dar şi câmpurile pentru a fi protejaţi de dăunători. Cu atât mai important este acest ritual cu cât credinţele populare spun că la 1 februarie începe să iasă colţul grâului de pe câmpurile mai “întârziate”. Podgorenii participă an de an la “Gurbanul viilor”. Îndeplinirea acestui ritual încărcat de semnificaţii poate face ca în toamnă pivniţele să fie pline de butoaie cu vin bun. Pentru aceasta, ei merg în vie, se încing cu crenguţe de viţă şi apoi dezgroapă sticla cu vin ce fusese îngropată în vie cu o toamnă înainte. La lăsarea serii, î
