Scăderile pe bursa noastră au fost printre cele mai mari din lume. Prima lună din 2008 a fost, pentru pieţele financiare din întreaga lume, o lună de coşmar. Nici după atentatele din 11 septembrie 2001 nu s-a înregistrat o astfel de volatilitate. Preţul acţiunilor unor companii cu o lungă tradiţie scădeau într-o zi cu opt procente, după care creşteau a doua zi cu 7%. Bursele din întreaga lume reacţionau ca şi cum un dirijor nevăzut agita spasmo
Scăderile pe bursa noastră au fost printre cele mai mari din lume.
Prima lună din 2008 a fost, pentru pieţele financiare din întreaga lume, o lună de coşmar. Nici după atentatele din 11 septembrie 2001 nu s-a înregistrat o astfel de volatilitate.
Preţul acţiunilor unor companii cu o lungă tradiţie scădeau într-o zi cu opt procente, după care creşteau a doua zi cu 7%. Bursele din întreaga lume reacţionau ca şi cum un dirijor nevăzut agita spasmodic o baghetă: toate scădeau sau creşteau în acelaşi timp, cu o viteză uluitoare. Scânteia a reprezentat-o criza creditelor ipotecare din Statele Unite, despre care se vorbea de câteva luni bune şi care generase scăderi ale burselor în a doua jumătate a lui 2007.
Această criză a creditelor a generat pierderi, după unele estimări, de 500 miliarde dolari; să presupunem că au mai existat pierderi colaterale de alte 500 miliarde dolari. Capitalizarea burselor din întreaga lume a pierdut, în câteva luni, aproape 8.000 de miliarde dolari. O disproporţie evidentă. Emoţia a fost mai mare decât însăşi criza. Şi încă nu putem spune că tot ce a fost mai greu a trecut!
Companii din întreaga lume, care nu aveau absolut nicio legătură cu nefericiţii americani care nu-şi mai puteau plăti ratele, s-au văzut lovite năprasnic.
Cele din România n-au făcut
