În capela Catedralei Sf. Iosif au apărut crăpături în pereţi, iar fundaţia proaspăt reconsolidată a Bisericii Armeneşti s-a deteriorat Dacă în România o lege spune ceva, oamenii

În capela Catedralei Sf. Iosif au apărut crăpături în pereţi, iar fundaţia proaspăt reconsolidată a Bisericii Armeneşti s-a deteriorat

Dacă în România o lege spune ceva, oamenii care o aplică înţeleg altceva. Rezultă că nu mai aplică legea. Un fenomen atât de des întâlnit, încât pe mulţi îi lasă rece. Atât de rece încât se apucă să construiască după cum le vine, unde le vine şi ce le vine.

Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 al Capitalei, spune că nu e decât o "politică de urâţire a Bucureştiului", dusă de Primăria Capitalei, iar edilul-şef susţine că nu e treaba lui, ci a primarilor de sector. Bine, dar primăriile de sector ţin cont de ce zice Ministerul Culturii, care susţine că totul s-a făcut în limitele legalităţii, cel puţin în cazul Sf. Iosif... Şi lanţul slăbiciunilor continuă.

În decembrie 1998, o firmă de construcţii obţine autorizaţie pentru ridicarea unei clădiri în vecinătatea Bisericii Armeneşti din Bucureşti. Construcţia se ridică şi are vreo 20 de etaje. Investitorii se obligă să plătească eventuale daune pe care le‑ar suferi monumentul vecin. Daunele nu întârzie să apară şi, într-o noapte, Biserica Armenească şi sediul Uniunii Armene se fac praf.

La un cutremur, geamurile "fac măcel"

Nadia Kevorkian, secretară a Parohiei Bisericii Armene, nu ştie exact ce a provocat accidentul. În orice caz, reconsolidarea care a urmat n-a fost făcută cum trebuie. Motiv pentru care şi există enoriaşi care şi acum se tem să intre în biserică.

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor, e şi mai vehement şi consideră că, în noaptea dezastrului, puţin a lipsit să nu fie victime omeneşti, iar publicistul Vartan Arachelian crede că totul a