Bugetele comunităţilor locale au rămas, începând de la 1 ianuarie, fără o sursă importantă de venituri, iar schimbarea regulilor miroase de la o poştă a manevră cu scop electoral. Până la sfârşitul anului trecut, 50% din impozitele plătite la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare rămâneau în vistieria consiliului local în care era situată proprietatea cu pricina. 40% din sumele respective ajungeau la bugetul de stat, iar 10% în conturile Agenţiei Naţio
Bugetele comunităţilor locale au rămas, începând de la 1 ianuarie, fără o sursă importantă de venituri, iar schimbarea regulilor miroase de la o poştă a manevră cu scop electoral.
Până la sfârşitul anului trecut, 50% din impozitele plătite la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare rămâneau în vistieria consiliului local în care era situată proprietatea cu pricina. 40% din sumele respective ajungeau la bugetul de stat, iar 10% în conturile Agenţiei Naţionale de Cadastru. O ordonanţă de urgenţă a modificat această împărţeală într-un mod deloc plăcut pentru autorităţile locale, care nu mai primesc niciun ban, întreaga sumă mergând acum la centru.
„Un impozit care era local a devenit central. Înseamnă că facem paşi în spate în ceea ce priveşte descentralizarea şi autonomia locală, în ciuda faptului că că toate strategiile guvernamentale de profil susţin că autorităţile locale vor primi noi atribuţii. Cu alte cuvinte, descentralizarea continuă, cel puţin pe hârtie“, spune Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice din România (SAR). Unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai schimbării este chiar primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman. Deşi instituţia sa nu pierde efectiv niciun leu, căci sumele provenind din mult disputatele taxe se opreau în bugetul general al Capitalei, Chiliman a declarat că măsu