Deşi momentul cel mai greu a trecut, apele nu s-au limpezit şi încă sunt întrebări la care nu s-a primit răspuns. Ne referim la apoteotica majorare a pensiilor din toamna anului trecut, susţinută printr-o modificare agresivă şi incoerentă a Legii nr. 19/2000 privind asigurările sociale de stat, precum şi a normelor metodologice de aplicare. După cum, poate, mulţi îşi amintesc, modificarea normelor ducea la o aplicare mult diferită a legii, dincolo de ceea ce chiar text

Deşi momentul cel mai greu a trecut, apele nu s-au limpezit şi încă sunt întrebări la care nu s-a primit răspuns. Ne referim la apoteotica majorare a pensiilor din toamna anului trecut, susţinută printr-o modificare agresivă şi incoerentă a Legii nr. 19/2000 privind asigurările sociale de stat, precum şi a normelor metodologice de aplicare.

După cum, poate, mulţi îşi amintesc, modificarea normelor ducea la o aplicare mult diferită a legii, dincolo de ceea ce chiar textul acesteia stabilea ca procedură de lucru. O atare intervenţie a atras critici şi intervenţii de tot felul. Astfel, deputatul PSD Octavian Ştireanu a adresat o întrebare ministrului muncii, prin care solicita explicaţii privind prevederile conflictuale din normele de aplicare prin raportare la cele ale legii de bază (Legea nr. 19/2000).

Concret, se cereau clarificări în legătură cu o aparentă obligaţie a angajatorului, de a reţine la sursă contribuţia individuală de asigurări sociale pentru persoanele cu care nu avea încheiat un contract de muncă, precum şi de a plăti, pentru aceleaşi categorii de persoane, contribuţia angajatorului de asigurări sociale. Această aparentă obligaţie avea ca temei Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, în condiţiile în care legea prevedea cu totul altceva.

Răspunsul dlui ministru Păcuraru