Un consorţiu internaţional format din institute de cercetare şi biologie din mai multe ţări a anunţat recent demararea programului “1.000 Genomes Project”, care are ca scop dezvoltarea unei noi hărţi a genomului uman cu informaţii mult mai relevante legate de variaţiile ADN-ului Un consorţiu internaţional format din institute de cercetare şi biologie din mai multe ţări a anunţat recent demararea programului “1.000 Genomes Project”, care are ca scop dezvoltarea unei noi hărţi a genomului uman cu informaţii mult mai relevante legate de variaţiile ADN-ului, scrie ediţia online a cotidianului britanic The Te­le­graph. Co-preşedintele con­sor­ţiului Dr. Richard Durbin, de la Institutul Ellcome Trust San­ger, Cambridge, spune că acest pro­iect va examina genomul uman la un nivel mult mai deta­liat decât tot ceea ce s-a realizat până acum, implicând studierea simultană a 1.000 de coduri genetice umane pentru a înţe­lege care este influenţa genelor asupra diferenţelor individuale de reacţie la poluare, substanţe chimice şi susceptibilitate la boli. Fiecare doi oameni sunt în proporţie de mai mult de 99% identici din punct de vedere genetic, de aceea este importantă înţe­legerea acelui material genetic mai mic de 1% care variază la fiinţele umane, deoarece acest lucru poate explica şi diferenţele individuale privind capacitatea fiecăruia de a reacţiona la dife­riţi agenţi externi precum bolile. Variaţiiile genomului uman sunt organizate în genotipuri haplo­ide, care sunt întinderi ale ADN-ului, moştenite de obicei ca blocuri intacte de informaţii. Scopul acestui proiect este ca, în urma cercetărilor efectuate în cadrul lui, să poată fi produs un catalog de variabile care sunt prezente cu o frecvenţă de 1% sau mai mult în majoritatea genomilor populaţiei umane, şi 0,5% sau mai puţin în cazul genelor. În privinţa costurilor, cercetătorii se aşteaptă ca acestea să fie în ju