Vintilă Corbul s-a stins, ieri, la Paris, la vârsta de 91 de ani, după o lungă suferinţă. Cel mai vândut autor român din toate timpurile a acordat ultimul interviu pentru ziarul
Vintilă Corbul s-a stins, ieri, la Paris, la vârsta de 91 de ani, după o lungă suferinţă.
Cel mai vândut autor român din toate timpurile a acordat ultimul interviu pentru ziarul "Adevărul", anul trecut.
Şi-a amintit momentele-cheie din viaţa sa zbuciumată şi s-a arătat încântat că a trăit să-şi vadă operele complete publicate în româneşte, în ediţie de lux, la Editura Adevărul Holding. Varianta audio a interviului - Partea I
Partea a doua a interviului audio va fi publicată în ediţia de mâine.
Adevărul: Poveştile dvs. despre miliardari nu sunt pură ficţiune? Am văzut că viaţa lor este o temă obsesivă a romanelor lui Vintilă Corbul.
Vintilă Corbul: Nu-i obsesivă, este lumea pe care am cunoscut-o. I-am cunoscut pe Rockefeller, pe Getty când eram copil. Când a început războiul, s-a terminat totul.
- Vehiculaţi foarte multe personaje. Cum aţi făcut să nu le încurcaţi niciodată între ele?
- De pildă, când făceam filme, aveam fotografiile actorilor. Mă uitam la ei şi începeau să se mişte.
- Îi animaţi mental? V-aţi descurcat numai cu memoria?
- Eram singurul scriitor care, nefiind comunist, câştigam enorm. Îmi plăteau pe film 350.000 lei. Mi-au spus că nu este voie mai mult, pentru că aş fi devenit milionar şi asta nu convenea. Adică, dacă îmi plăteau drepturile de autor, de 10 la sută, ar fi trebuit să-mi dea milioane.
Şi atunci îmi plăteau o sumă forfetară. Un inginer avea 3.500-4.000 de lei pe atunci. Mai toate cărţile mele sunt legate de oamenii bogaţi pentru că am trăit în mijlocul lor. În starea în care sunt, eu noaptea visez ce scriu a doua zi. Am o memorie enormă şi un intelect care funcţi
