Una dintre ultimele clădiri-emblemă lăsate în paragină de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, Biblioteca Naţională, va intra în reamenajări din luna aprilie a acestui an Sediul
Una dintre ultimele clădiri-emblemă lăsate în paragină de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, Biblioteca Naţională, va intra în reamenajări din luna aprilie a acestui an
Sediul Bibliotecii Naţionale, situat vizavi de Tribunalul Bucureşti, va deveni în 2011 un centru cultural ultramodern. Potrivit planului Ministerului Culturii, aceasta va cuprinde o sală de concerte, un muzeu de artă contemporană, săli de lectură, spaţii multimedia, librării şi cafenele. Construcţia se află acum într-o stare de semiruină, structura de rezistenţă fiind serios afectată de fisurile apărute în timp pe zidurile abandonate.
Pe frontispiciul Bibliotecii Naţionale stă scris anul de graţie 1986. În 22 de ani, clădirea a devenit "victima" hoţilor de fier şi "planşeta" preferată a puştilor amatori de graffiti. Din când în când, în curtea bibliotecii a mai căzut o macara sau s-a mai organizat un concurs de sport extrem. Ieri, doar paznicii şi câinii mai erau prin zonă. "Nu cred că aici se poate schimba ceva doar în trei ani! E prea mâncată clădirea", a spus unul dintre paznici. Termenul de finalizare a lucrărilor este, potrivit ministrului culturii, Adrian Iorgulescu, 2011.
Întreaga clădire a Bibliotecii a fost reproiectată. Pe suprafaţa de 112.000 mp se vor compartimenta spaţii funcţionale de bibliotecă, cu săli de lectură şi informare, pentru 3.000 de persoane. Se vor mai amenaja spaţii pentru studiul individual, o aulă, birouri, un centru cultural cu săli de conferinţe şi anticariate. Faţada va fi însă spectaculoasă: îmbrăcată în sticlă albă, cu plante amplasate între zid şi peretele transparent.
"E greu să aduci oamenii spre anumite domenii, câtă vreme nu le dai locuri de întâlnire. Gândim
