In "România Mare" din 21 decembrie 2007 se publica poezia Imn religios, supratitrată senzaţional O poezie necunoscută a lui Eminescu. Aceeaşi supratitrare şi în nr. din 15 ianuarie (data naşterii lui Eminescu, "cea mai mare sărbătoare a poeziei româneşti" (Geo Bogza) şi propusă recent de ministrul Culturii ca "zi a culturii naţionale") din ziarul "Informaţia de Alba".
O poezie necunoscută de Eminescu, publicată acum, după mai bine de un secol de editări şi cercetări eminesciene asidue este (sau ar fi) chiar un eveniment, pentru că puţini scriitori (din literatura română nici unul!) din literatura universală au fost atât de amănunţit investigaţi biografic şi creativ ca Eminescu. Editorii cei mai competenţi ai operei sale, Perpessicius, care şi-a topit lumina ochilor în transcrierea corectă a manuscriselor eminesciene, D. Murăraşu, Petru Creţia (care a şi publicat după 1990, mai întâi în revista "Manuscriptum", apoi în volum separat, Poezii inedite de Mihai Eminescu) nu o menţionează. E greu de crezut că le-a putut scăpa o "poezie necunoscută", mai ales un Imn religios, acestor meticuloşi cercetători, mai ales că poezia religioasă a lui Eminescu numără puţine creaţii; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu şi om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din ediţiile eminesciene menţionate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeţi în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri şi cu următoarea menţiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată în memoria lui Ştefan cel Mare la mănăstirea Putna în 15-27 august 1871" (v. pagina 37 din această antologie). Iar în ediţia V. Alecsandri, Poezii, ediţie îngrijită, adnotată şi comentată de G.C. Nicolescu, cu o prefaţă de N.I. Popa,
