Localnicii din Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, stau de mai bine de şase ani cu frica în sân ca nu cumva să le fugă pământul de sub case. Sursa: Nicoleta Ene

Asta pentru că, în septembrie 2001, tavanul unei saline s-a prăbuşit şi milioane de metri cubi de saramură au ieşit la suprafaţă, iar în decembrie 2005 au avut parte de încă o deversare majoră. Cu toate acestea, autorităţile locale nu au reuşit nici până în prezent să strămute familiile aflate în pericol.

„Nu mai pot să-mi părăsesc casa“

După evenimentele din 2005, specialiştii au început să monitorizeze activitatea din subteran, a fost pus la punct un plan de prăbuşire controlată, iar autorităţile au decis ca 55 de familii să fie strămutate în regim de urgenţă. Însă termenul stabilit, 31 decembrie 2007, pentru identificarea terenurilor şi construirea noilor locuinţe nu a fost respectat. Între timp, zgomotele din subteran au încetat, iar locuitorii au învăţat să trăiască în preajma pericolului permanent şi refuză cu vehemenţă să-şi părăsească locuinţele.

Familia Fetele a mai fost strămutată şi în 2002, când a pierdut tot, dar a avut puterea să o ia de la capăt. A cumpărat pământ şi şi-a construit o altă casă. „Iar acum mi se spune că trebuie să plec din nou. Nu mai pot şi nu mai vreau să-mi părăsesc casa. Sunt prea bătrân. De-o fi să mor, să mor în casa mea“, spune Ion Fetele, în vârstă de 60 de ani. Şi pentru a demonstra că nu glumeşte, bărbatul şi-a pus pe casă un carton pe care scrie „proprietate privată, casa nu este de vânzare“. Nici Nicolae Cismaru, 39 de ani, nu vrea să plece.

„Au zis că îmi dau 600 de metri pătraţi de pământ şi o casă. Aici am 3.000 plus pădure şi teren agricol. Cum să plec?“, se întreabă Nicolae Cismaru. Primăria Ocnele Mari a identificat cinci zone pentru construirea noile case, însă niciuna dintre ele nu a fost agreată de Pr