- Diverse - nr. 22 / 1 Februarie, 2008 In numarul 15 al anului in curs, din 23 ianuarie, in pagina a 7-a a ziarului "Cuvantul liber" s-a publicat textul intitulat "Cersetoria, ca fenomen social", in rubrica cu titlul generic "D-ale orasului". Articolul a fost insotit si de o fotografie reprezentand o minora care cersea in fata unui magazin. Precizez ca fotografiile facute pe aceasta tema nu sunt intamplatoare, fiindca acesti perseverenti cersetori pot fi regasiti aproape zilnic. In acelasi timp, isi pastreaza punctele de lucru, ceea ce denota ca cersetorii isi impart intre ei zonele din oras si nu permit imixtiuni. Adica un cersetor nu poate actiona pe un teritoriu ocupat de altul. In seara zilei de 26 ianuarie protagonista fotografiei publicate se afla in acelasi loc. Ma recunoaste imediat si ma apostrofeaza fiindca am fotografiat-o si i-am publicat poza in ziar. Iata ceva nou, pana si cersetorii minori citesc cu interes ziarul "Cuvantul liber". O infractoare, care abordeaza postura de victima, se avanta in reprosuri, apoi amenintari, continua pe un limbaj de periferie, dar se si explica singura. Este din cartierul "Valea Rece" si "cineva" i-a dat ziarul sa-l citeasca, apoi precizeaza ca in acel cartier sunt cateva persoane "sus-puse" si, in caz ca "indraznesc s-o fotografiez din nou", vor "avea grija de mine". Promisiuni care produc involuntar emotii. E imbucurator daca acest cartier are cativa oameni "sus-pusi" si pe care ii regasim prin administratia urbei. Se pare, e cazul sa precizez, rolul lor este sa depuna eforturi tocmai pentru a curma aceste aspecte, dar, se pare, nimeni nu se prea straduieste. In acest cartier mai avem protagonisti ai unor indeletniciri si de alta natura, precum: prostitutie, violuri, agresiuni fizice si multe altele, iar mai-marii alesi ai cartierului au, printre altele, tocmai rolul de a curma aceste fenomene, sau cel putin de a le dim