România, 2008: Legea care se afla la baza Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost declarată neconstituţională. Rezoluţiile de colaborare emise de CNSAS ar putea România, 2008: Legea care se afla la baza Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost declarată neconstituţională. Rezoluţiile de colaborare emise de CNSAS ar putea fi lovite de nulitate, după declararea drept neconstituţională a articolelor care se referă la aparatul decizional al acestei instituţii.

Trecerea pe linie moartă a CNSAS ridica multe probleme în România, iar reacţiile celor "pro" au fost dure. Avizul de neconstituţionalitate dat CNSAS-ului a venit chiar la iniţiativa lui Dan Voiculescu, un fost colaborator al securităţii.

Însă nici în alte ţări ale fostului bloc comunist nu există încă o rezolvare în ceea ce priveste delicata problemă a colaborării cetăţenilor cu fosta poliţie secretă.

Germania şi Institutul Gauck

Imediat după căderea Zidului Berlinului, în 1989, agenţii STASI s-au grăbit să pună pe foc sau să toace arhivele. O parte din cetăţenii germani dornici să îngroape pentru totdeauna trecutul stânjenitor a închis ochii la practicile fostei poliţii secrete din estul ţării.

La scurt timp disidenţii est-germani au ocupat sediul STASI, salvând o mare parte din dosare. Un pas important a fost făcut în 1990, când a fost înfiinţată o comisie specială pentru controlarea dizolvării Ministerului Securităţii Interne. Astfel, sub conducerea pastorului Joachim Gauck apare primul Institut al Memoriei, care strânge toate arhivele consultate din 1992.

În paralel, Legea lustraţiei, adoptată în august 1990, a impus un control riguros al trecutului politic al funcţionarilor de rang înalt.

Câţiva dintre marii responsabili ai STASI au fost condamnaţi, dar mulţi dintre ei au trecut de filtrele oficiale, îndreptând