Am primit cu bucurie şi am răsfoit cu interes manuscrisul volumului dumneavoastră de poezii, dedicat lui Nino Stratan. Şi care volum, înţeleg că se află în curs de îngrijire, cum singur spuneţi, urmând apoi a fi dat spre publicare Editurii Printeuro din Ploieşti. Vă gândiţi să-i căutaţi un prefaţator pe măsură, care să vă cunoască atât de bine opera literară de până acum, dar şi opera plastică, şi să vă cunoască şi ca om, ca personalitate complexă, încât textul lui să fie un document cu greutate care să reziste în timp, un critic greu, cu puterea de a vă defini corect-vizionar profilul, destinul real pe care îl veţi acoperi în literatură. Dacă nu s-ar fi pierdut din viaţa aceasta, el ar fi putut fi însuşi Ion Stratan. A lăsat două scurte texte de prezentare, unul apărând în 2005, în numărul din august-septembrie al revistei Poesis din Satu-Mare, şi al doilea pentru numărul din august al Convorbirilor literare, şi publicat tot în 2005. Vă remarca dubla pasiune, pentru pictură şi poezie, pe care le serviţi cu egal suflu în inspiraţia generoasă: "Poemele sunt pseudo-narative, cu intruziuni ale metaforei şi chiar ale unor tipuri de aforism, maximă sau apoftegmă. Poet serios în apariţia din caruselul liric al publicaţiilor literare, Filip Köllö - o mistuire a trăirii lirice până la capăt". Aş vrea să nu vă mâhnesc, în cazul în care v-aţi gândit să vă prefaţez cartea, că nu mă consider omul cel mai potrivit, că nu am energia, acum, pentru a susţine un asemenea proiect, şi că mai mult decât cele câteva impresii de cititor cucerit, aşa cum am procedat modest la apariţiile din România literară, n-aş putea dezvolta. Insist în părerea mea că vă trebuie un critic cu greutate, cu verb credibil şi mai ales cu siguranţa răbdării exemplare care să vă livreze publicului ca pe un valoros învingător. Amintiţi-vă ce vă spuneam în februarie 2006, unele din bâlbâielile şi nesiguranţele me