In perspectiva adoptarii, de catre Comisia Europeana, a unei strategii globale a viitoarei politici in ceea ce priveste multilingvismul in UE, care va fi prezentata in luna septembrie de comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, Grupul de intelectuali si de lingvisti, instituit in 2007, pe langa executivul european, a prezentat, ieri, la Bruxelles, Raportul intitulat „O sfidare salutara, de la limbile materne, la limbile de adoptie, despre modul in care multiplicitatea lingvistica poate ajuta la integrarea europeana“.
Grupul este format din zece personalitati independente avand competente multiculturale si/sau literare sau care au desfasurat activitati academice intr-un context multicultural si multilingvist.
Potrivit documentului, UE trebuie sa promoveze conceptul de „limba personala adoptiva“, care trebuie privita ca o „a doua limba materna“, fiecare cetatean european fiind motivat sa invete o limba straina.
Intrebat daca o asemenea propunere nu va incuraja atitudinea unor minoritati – exemplul, cea ungara din Romania -, in incercarea de a extinde invatarea limbii lor in randul populatiei majoritare, comisarul european a declarat, pentru Gandul, ca acest Grup de intelectuali a incercat sa gandeasca in maniera europeana, tocmai pentru a tine cont de „sensibilitatile“ existente.
„Ele (sensibilitatile, - nr.r.) sunt foarte multe, nu doar la nivelul Romaniei, ci si in alte tari, si ati putut constata acest lucru chiar la conferinta de presa, prin intrebarile adresate de ziaristii din Spania si Germania. In tarile Uniunii le spunem sensibilitati, pentru a folosi un termen diplomatic. Insa in cazul de fata este vorba de o decizie personala a fiecarui individ, in alegerea unei alte limbi de adoptie pe care sa o invete“, spune Orban.
In opinia sa, cetatenii UE nu trebuie sa invete doar engleza, ci si alte limbi
