Vom avea ocazia sa urmarim, in lunile urmatoare, locul rezervat Romaniei in cadrul viitoarei ofensive de politica externa a lui Nicolas Sarkozy. Nicolas Sarkozy vine la Bucuresti pentru a semna un parteneriat strategic cu omologul sau roman, Traian Basescu. Ar fi, in plus, o sansa de a intari componenta institutionala printr-o relatie personala intre doi lideri care - desi inca nu stim daca "se plac" - au foarte multe in comun. Va exista, indiscutabil, o convorbire intre patru ochi pe tema viitorului regiunii Kosovo si a reactiilor europene la probabila proclamare a independentei regiunii. S-a mentionat deja, in informarile oficiale, ca intilnirea Basescu-Sarkozy va aborda si agenda viitoarei intilniri la virf a NATO, gazduita de capitala tarii noastre. Asadar, un program incarcat, intr-un interval de timp scurt, in conditiile in care gazdele au avut inspiratia sa-l invite pe seful statului francez sa se adreseze camerelor reunite ale Parlamentului. Foarte diferiti ca personalitate si, desigur, din perspectiva mediului politic in care si-au construit carierele, domnii Basescu si Sarkozy se aseamana mult prin viziunea lor asupra institutiei Presedintelui, intr-o republica semiprezidentiala. Ambii si-ar dori un rol mai puternic, iar ultimul - avantajat deja de prerogativele constitutionale net superioare - nu-si ascunde preferinta pentru o "americanizare" a functiei de presedinte. Un proiect foarte greu de pus in practica si care nu va mai fi, probabil, introdus pe agenda politica. Oricum, presedintele francez asista in prezent la ascensiunea popularitatii premierului - vechiul sau colaborator François Fillon - care nu face altceva decit sa aplice perseverent ceea ce a promis dl. Sarkozy in campania electorala de anul trecut. Aceasta, in conditiile in care propria cota de incredere a intrat in declin, inclusiv ca reactie la personalizarea accentuata a functiei, de la c