Conceptul de muzeu a suferit modificări radicale în ultimii zece ani, având astăzi o nouă, dar foarte bine definită semnificaţie culturală, urbană şi economică, în societatea contemporană
Muzeul contemporan a devenit un obiect de artă, nu mai este doar o clădire în care sunt expuse mărturii istorice, artistice sau ştiinţifice. Astfel, între anii 1993 şi 1997, regiunea bască a investit 110 milioane de euro din fonduri publice pentru construirea unui muzeu Guggenheim în Bilbao, un mic oraş situat în apropierea coastei Atlanticului, cunoscut înainte datorită industriei sale navale.
Atât Fundaţia Guggenheim, cât şi arhitectul Frank Gehry aveau certitudinea unui succes, dar nu au prevăzut impactul asupra oraşului şi a economiei regiunii.
Fenomenul Bilbao
În 2001, Financial Times estima că în primii trei ani muzeul a generat 500 milioane de euro şi încă 100 milioane numai din taxe, revitalizând astfel economia regiunii, întrucât, între 1997 şi 2002, peste 6 milioane de turişti au vizitat Bilbao. Guggenheim şi Bilbao au devenit sinonime, muzeul creând acestui oraş o nouă identitate culturală.
Politicienii, urbaniştii, arhitecţii, directorii instituţiilor culturale au înţeles cum funcţionează acest mecanism şi de atunci, în pofida costurilor uriaşe de construcţie, parcă toate oraşele îşi doresc să investească în astfel de proiecte ambiţioase. Zece ani mai târziu, fenomenul Bilbao a devenit un clişeu, multe oraşe au adoptat în grabă acest model, investind sume uriaşe, chiar dacă nu era cea mai potrivită soluţie.
Unde este muzeul de artă?
Akron este un oraş tipic american, cu 217.000 de locuitori şi cu o puternică industrie, al cărui muzeu de artă putea fi confundat până de curând cu o clădire a unei bănci sau a unei instituţii oarecare.
Sobrietatea arhitecturii edificiului subliniază funcţiunea iniţială, cea
