În pofida valorii excepţionale a operei sale (peste douăzeci de cărţi de aforisme, eseuri, teatru şi convorbiri, alături de două prestigioase premii ale Academiei Franceze pentru literatură în 1964 şi filozofie în 2000), Gustave Thibon (1903-2001) a rămas o prezenţă relativ discretă în cultura franceză. Numele său a fost pentru multă vreme asociat cu cel al Simonei Weil de care l-a legat o profundă prietenie şi a cărei capodoperă, La pesanteur et la grâce, a editat-o în 1948. Cărţile lui Thibon sînt o adevărată revelaţie pentru cititorii săi. El este un autor care îşi cucereşte audienţa cu eleganţă şi uşurinţă. Scriitura lui plină de sevă şi culoare, temele sale fierbinţi şi vii creează un stil inconfundabil şi fermecător.

Thibon a fost şi a rămas pînă la sfîrşitul vieţii un filozof-ţăran care a trăit toată viaţa în Saint-Marcel-d’Ard

În pofida valorii excepţionale a operei sale (peste douăzeci de cărţi de aforisme, eseuri, teatru şi convorbiri, alături de două prestigioase premii ale Academiei Franceze pentru literatură în 1964 şi filozofie în 2000), Gustave Thibon (1903-2001) a rămas o prezenţă relativ discretă în cultura franceză. Numele său a fost pentru multă vreme asociat cu cel al Simonei Weil de care l-a legat o profundă prietenie şi a cărei capodoperă, La pesanteur et la grâce, a editat-o în 1948. Cărţile lui Thibon sînt o adevărată revelaţie pentru cititorii săi. El este un autor care îşi cucereşte audienţa cu eleganţă şi uşurinţă. Scriitura lui plină de sevă şi culoare, temele sale fierbinţi şi vii creează un stil inconfundabil şi fermecător.

Thibon a fost şi a rămas pînă la sfîrşitul vieţii un filozof-ţăran care a trăit toată viaţa în Saint-Marcel-d’Ard