Întreb şi eu aşa, ca să fac pe prostul. Ştiu foarte bine că e vorba de bani, mulţi bani, iar unii arhitecţi, chiar dacă nu mor de foame, se lasă ispitiţi de investitorul plin de dolari. Nu se întîmplă prea des ca presa noastră cea de toate zilele să intervină în problema care ne preocupă aici, a răvăşirii agresive a peisajului urban, deşi, în afară de aspectele estetic şi istoric ale chestiunii, este foarte prezent şi cel economic, la care sînt sensibili mai mulţi cititori. De astă dată însă, semnalul de alarmă a venit din partea ziarului Gândul, care, în numărul său din 11 ianuarie, a atras atenţia asupra planului de a construi în cele patru colţuri ale Cişmigiului blocuri-turn de 30 de etaje. Proiectul acestor clădiri colosale n-a trecut încă prin Comisia tehnică de urbanism a Primăriei, dar amînarea nu garantează că am scăpat. Aflăm din Gândul că parcul va fi străjuit de patru turnuri, unul de 27 de etaje în spatele palatului Universul, altul pe Ştirbei-Vodă, lîngă Conservator, încă unul la răspîntia Căii Ştirbei-Vodă cu Schitu Măgureanu şi, în sfîrşit, ultimul pe Şipotul Fîntînilor, la acea intrare în Cişmigiu care a fost de curînd decorată cu bustul lui Iosif Sava.

Încercarea de a apăra spaţiile verzi în capitalele europene a început de vreo 40 de ani, ca reacţie la creşterea zgîrie-norilor, după ce s-a constatat că sănătatea locuitorilor era pusă în pericol de întinderea asfaltului şi betonului peste gazon. S-ar zice că noi sîntem condamnaţi să repetăm greşelile pe care alţii le făceau cu o jumătate de secol în urmă.

Răspunsul bucureştenilor la ameninţarea care apăruse pentru Parcul Carol, cînd era vorba să fie invadat de Catedrala Neamului şi de anexele ei, a arătat că oamenii au conştiinţa rolului important al plantaţiilor în mijlocul oraşului.

Cu atît mai mult trebuie protejat peisajul tradiţional al Cişmigiului.

Înfiinţarea aces