Romanul, in general, a fost invatat sa nu munceasca prea mult, daca salariul ii merge oricum, mai ales atunci cind e angajat la stat. Si mai toata lumea incearca, intr-un fel sau altul, sa fenteze munca, atunci cind are ocazia, poate si din cauza ca, de regula, este exploatat cam mult, de multe ori pe bani putini. Dar de chiulai mai mari ca parlamentarii nu cred sa fi mai auzit cineva. Au conditii de munca excelente, salarii uriase, facilitati gramada, dar cu toate acestea, ei sint cei care fug cel mai mult de munca.
Potrivit ultimului raport al Institutului de Politici Publice, o multime de parlamentari au trecut prin sesiunea trecuta ca gisca prin apa. Adica n-au facut mai nimic in Parlament: n-au votat, n-au vorbit, n-au facut interpelari, ba chiar nici n-au mai dat pe-acolo. Printre ei, la loc de frunte, se regasesc si parlamentari de Braila, cum ar fi, de exemplu, Alin Teodorescu. Situatia este insa una generala, majoritatea parlamentarilor trecind pe la serviciu mai rar decit merge un om normal la biblioteca.
N-am inteles niciodata de ce aceasta meserie nu se supune regulilor unei slujbe normale. Adica sa existe un program minim de lucru de 40 de ore pe saptamina, concediu normal, de 20-30 de zile, iar la trei abateri, desfacerea contractului de munca. Si nu poate nimeni sa spuna ca parlamentarii ar duce-o greu la serviciu, ba dimpotriva: au masini de serviciu, restaurant la preturi studentesti, secretare, sefi de cabinet, bani pentru deplasari, deconturi, ba chiar si pentru chirii inexistente. Au vacante mai mari decit elevii sau fotbalistii, desi legi de votat ar fi girla. Toate acestea reprezinta avantaje pentru care un angajat obisnuit munceste de-si da duhul.
Dar culmea e ca, desi chiulesc pe rupte de la serviciu, toti parlamentarii au absentele motivate. Nu stiu cum pot motiva lipsa din teritoriu, de exemplu, cind ei ar tr
