BICHIR: "Ne doare, dar trebuie să recunoaştem că deocamdată, la un an de la aderarea României la Uniunea Europeană, singurul produs cert pe care l-am livrat este mâna de lucru. " Sursa: EVZ
Dacă alte ţări sunt notorii pentru branduri de succes, adevărate mărci naţionale, România s-a făcut cunoscută prin mâna de lucru ieftină şi calificată. Răspândiţi pe bătrânul continent, românii au ajuns un fel de mexicani ai regiunii.
A fost nevoie de cules portocale sau măsline în Grecia? Hop, românii. De căpşuni în Spania? Imediat apăreau românii. Treptat însă, europenii au înţeles că românii se adaptează uşor, sunt ascultători, muncitori şi deloc mofturoşi. Astăzi, potrivit unui studiu realizat de European Citizen Action Service (ECAS), peste 2,5 milioane de români muncesc peste hotare. Adică aproape 13% dintre ei muncesc în străinătate! Enorm, spun specialiştii, în contextul în care România are 21,6 milioane de locuitori.
Ei bine, aceşti români plecaţi pentru o pâine mai bună în pribegie au adus o groază de bani în ţară. Fluxul de bani pe care emigranţii i-au trimis în România a fost cotat la 3,6 miliarde euro în 2005, faţă de 2,8 miliarde euro în 2004. Capitalul adus de muncitorii reîntorşi în ţară a fost, în 2005, de aproape 8,9 miliarde euro. Cifrele sunt concludente şi demonstrează că am exportat forţă de muncă. Potrivit studiului, 10% dintre gospodăriile din România (aproape 2,5 milioane) au avut cel puţin un membru al familiei plecat în străinătate după 1989. Pe segmentul de vârstă 18-59 de ani, una din cinci gospodării a avut cel puţin o persoană care a mers la lucru în străinătate.
Ei bine, ce a făcut Guvernul României pentru aceşti oameni, chiar după sinistrul scandal Mailat din Italia? Nimic, dar absolut nimic. Ba nu, a făcut strategii. Sorin Cehan, directorul „Gazeta Românească“, care apare în Italia, a făcut recen
