LUPEA: "Foştii torţionari sunt compatibili cu orice funcţie publică, la un an după condamnarea comunismului drept criminal".

Politicienii şi-au plecat toţi capul în ţărână în faţa deciziei Curţii Constituţionale de a desfiinţa CNSAS, ca şi cum ar fi fost de natură divină. Pesemne că şi Judecătorul suprem îl invidiază în ultimele zile pe măruntul lector de la „Ştefan Gheorghiu“ Ioan Vida, al cărui cuvânt e ascultat cu religiozitate, lucru rar, şi de preşedintele Traian Băsescu, şi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Hotărârile Curţii sunt obligatorii, ceea ce nu exclude libertatea de a ne raporta critic la ele. Nici pragmaticul Tăriceanu şi nici guralivul Băsescu, altfel mari anticomunişti, nu au avut însă nimic de spus: primul se grăbeşte să mute arhiva Securităţii în ograda partidului, cel de-al doilea tace înţelept. Iar politicienii se dau de ceasul morţii să salveze dosarele şi pe angajaţii CNSAS.

Despre resuscitarea spiritului legii prin modificarea Constituţiei, adică despre principiul lustraţiei conţinut implicit în Legea Ticu şi în legile complementare, descoperit şi sancţionat de Curte, nu se vorbeşte. Dacă buchiseşti Constituţia, hotărârea este legală. Contextul deciziei şi conţinutul motivaţiei atrag însă atenţia că judecătorii nu s-au pronunţat independent de evenimentele din societate şi că au rămas loiali cel puţin breslei. Verificările CNSAS tocmai ajunseseră la colegii magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde lucrează în prezent (ce bizar şi ce coincidenţă!) soţia judecătorului Petre Ninosu. Cum să explici altfel decât prin context că, în urmă cu un an, Curtea găsea atribuţiile CNSAS constituţionale? Sau că şia extins competenţa, fără motivaţie, declarând întreaga lege neconstituţională acum, şi nu cu ocazia precedentelor sesizări? Indicând parlamentului procedura de urmat, Curtea s-a amestecat în trebu