Bucureştiul a fost, cândva, supranumit "micul Paris”. Era cochet, locuitorii săi păreau ceva mai civilizaţi şi mai educaţi decât în zilele noastre, manelizarea şi kitschul nu puseseră încă stăpânire pe urbe. Românul care se respecta vorbea franceza, şcoala ajutându-l să aleagă pentru a o studia, cu prioritate. Intelectualii români au fost atraşi de şcoala franceză, mulţi dintre ei optând pentru aceasta. Modernizarea culturii române înseşi a evoluat sub semnul spiritualităţii franceze. ● exclusiv ONLINE
FRANŢA-ROMANIA: DOUA SECOLE DE PRIETENIE
Bucureştiul a fost, cândva, supranumit "micul Paris”. Era cochet, locuitorii săi păreau ceva mai civilizaţi şi mai educaţi decât în zilele noastre, manelizarea şi kitschul nu puseseră încă stăpânire pe urbe. Românul care se respecta vorbea franceza, şcoala ajutându-l să aleagă pentru a o studia, cu prioritate. Intelectualii români au fost atraşi de şcoala franceză, mulţi dintre ei optând pentru aceasta. Modernizarea culturii române înseşi a evoluat sub semnul spiritualităţii franceze. ● exclusiv ONLINE
STUDII LA PARIS. Primii emigranţi români la Paris au fost, de fapt, intelectuali. Cei atraşi de ideile Revoluţiei franceze din 1789. Secolul al XIX-lea abundă în personalităţi care au ales universităţile franceze pentru a-şi efectua studiile. Petrache Poenaru, care şi-a făcut studiile la Paris, a fost un organizator al învăţământului românesc. Nicolae Bălcescu a stat şi el la Paris, unde a urmat cursurile de filozofie a istoriei. Titu Maiorescu, un alt simbol al culturii noastre, şi-a făcut studiile la Paris, ca şi Nicolae Iorga, care a studiat istoria tot în capitala franceză.
EMIGRAŢIA. Ulterior, foarte mulţi români care alcătuiau elita politică, culturală şi economică a ţării s-au văzut constrânşi să părăsească România, în anii dictaturii comuniste. Franţa a fost
