FRANŢA-ROMANIA: DOUA SECOLE DE PRIETENIE
La o primă apreciere, preşedintele Băsescu şi preşedintele Sarkozy par a fi foarte asemănători, amândoi declarându-se preşedinţi-jucători. Sigur, Sarkozy având alte prerogative constituţionale. Amândoi au în acest moment o problemă. De scădere a popularităţii, la Sarkozy poate uşor mai serioasă, dat fiind faptul că "vechimea în post” nu este prea mare.
FRANŢA-ROMANIA: DOUA SECOLE DE PRIETENIE
La o primă apreciere, preşedintele Băsescu şi preşedintele Sarkozy par a fi foarte asemănători, amândoi declarându-se preşedinţi-jucători. Sigur, Sarkozy având alte prerogative constituţionale. Amândoi au în acest moment o problemă. De scădere a popularităţii, la Sarkozy poate uşor mai serioasă, dat fiind faptul că "vechimea în post” nu este prea mare. Sarko, aşa cum este el poreclit de presă, înregistrează, pentru prima dată de la alegerea sa în mai 2007, mai multe opinii nefavorabile (48 la sută) decât favorabile (45 la sută) în rândul electoratului, potrivit unui sondaj BVA, dat publicităţii marţea trecută. Sondajul indică o scădere de 6 procente într-o lună şi 10 procente în două luni. Culmea este că presa franceză a remarcat că Sarko înregistrează o scădere constantă în toate sondajele realizate în ultimele săptămâni. Coincidenţă sau nu, acestea sunt cele în care relaţia sa cu Carla Bruni a ocupat mult spaţiu în presă şi nu s-a bucurat de laude. Ce anume stă la baza antipatiei pe care reuşeşte s-o stârnească Sarkozy la adresa sa este o chestiune pe care psihologii o pot explica cu siguranţă.
CRITICI ÎN VALURI. Presa franceză consideră că scăderea cotei de popularitate a preşedintelui este cauzată de mediatizarea voit excesivă a vieţii sale private, într-o perioadă în care puterea de cumpărare a francezilor a scăzut. "Pasă proastă sau popularitate degradată pe termen lung a şefului