Maniera in care se va transa in final criza procesului de deconspirare a fostei Securitati declansata de decizia Curtii Constitutionale va oferi un indiciu important atit asupra fortei reziduale a vechilor structuri, reprezentate de oameni ca Dan Voiculescu sau Ion Iliescu, de a influenta deciziile majore din stat la aproape doua decenii de la caderea regimului comunist, dar si a capacitatii societatii romanesti de a genera anticorpii potriviti. Desi multi vor spune, si inca cu indreptatire, daca ne luam dupa cercetarile sociologice, ca omul de pe strada e mult mai preocupat de inflatie, de evolutia cursului leu - euro sau de pretul benzinei, motorinei si gazelor naturale, decizia Curtii Constitutionale prin care se desfiinteaza de facto CNSAS e un moment important pemtru intreaga societate romaneasca. Nu doar din punct de vedere practic o institutie intreaga, cu 250 de angajati si cu o multime de decizii luate in cei 8 ani de activitate, risca sa se evapore peste nopate, ci mai ales in plan simbolic. O confirma chiar faptul ca, in ciuda multor divergente acute aparute in ultima vreme intre ele, mai toate organizatiile non-guvernamentale importante s-au strins, vineri la prinz, la sediul GDS de pe Calea Victoriei pentru a pune la punct o reactie comuna, asa cum s-a mai intimplat in trecut doar in momente de criza majora. Si asta nu neaparat pentru a apara CNSAS. Institutiei in sine i se pot reprosa destule lucruri. Daca pina la sfirsitul lui 2004, datorita limitarii severe a accesului la dosare, prin grija lui Ion Iliescu si a guvernului PSD de atunci, CNSAS se afla intr-un fel de somaj tehnic, din 2005 incoace, cind in sfirsit o buna parte din arhivele fostei Securitati au ajuns in posesia sa, au aparut probleme serioase de credibilitate, atit datorita scurgerii destul de selective de informatii compromitatoare cu destinatari din mediul politic si din mass media, ci