În timp ce organizaţiile ecologiste protestează faţă de cultivarea plantelor transgenice, mulţi cercetători nu pot spune cu certitudine dacă acestea sunt sau nu periculoase pentru
În timp ce organizaţiile ecologiste protestează faţă de cultivarea plantelor transgenice, mulţi cercetători nu pot spune cu certitudine dacă acestea sunt sau nu periculoase pentru sănătatea umană
Franţa a interzis la mijlocul lunii trecute cultivarea porumbului modificat genetic MON 810 pe motiv că OMG-urile sunt periculoase pentru mediul înconjurător. Austria, Ungaria, Grecia şi Polonia au interzis, de asemenea, cultivarea şi comercializarea singurului tip de porumb transgenic autorizat pe teritoriul UE, MON 810.
Reprezentanţii Greenpeace, cel mai de temut combatant ecologist al OMG-urilor, cere şi Guvernului României să ia măsuri cu privire la interzicerea porumbului transgenic. Cu toate acestea, există încă oameni de ştiinţă care spun că nu se ştie cu certitudine dacă OMG-urile sunt periculoase pentru sănătate. Dar nici că nu sunt.
A curs multă cerneală pentru a afla dacă OMG-urile sunt toxice pentru organismul uman, dacă afectează în vreun fel flora şi fauna sau dacă ele dau, pur şi simplu, peste cap ecosistemele. Verdictul ştiinţei: după 20 de ani de studii îndelungate, multe mistere în ceea ce priveşte OMG-urile au fost elucidate, dar au rămas însă multe întrebări care îşi caută încă răspunsul, după cum se arată într-un studiu publicat în revista de specialitate "Science&Vie".
Chestiunea care apare frecvent în discuţie este legată de riscurile la care este supus organismul omenesc în condiţiile în care consumă OMG-uri, sub diferite forme. Gilles-Eric Seralini, specialist în biologie moleculară la Universitatea din Caen, Franţa, a pretins, la un moment dat, că o varietate de porumb comercializat de Monsanto - MON 863 - modificat genetic pentru a produc
