Peste o sută de mehedinţeni suferă de nefropatie endemică balcanică (NEB), o maladie care i-a băgat pe medici în sperieţi şi care ameninţă alte 60.000 de persoane din localităţile din mediul rural. Bolnavii de nefropatie endemică balcanică reuşesc să supravieţuiască numai după ce sângele lor este filtrat de 15 ori pe zi, timp de cinci ore. Maladia contaminează rinichii şi, netratată, duce la insuficienţă renală, iar în maximum şapte zile survine decesul. „De vină sunt fântânile care îşi au izvoarele în pânza ce trece prin zăcământul de cărbune de la Mina Husnicioara. Cărbunele crud care nu a ajuns la vârsta maturităţii, să poată fi exploatat, emană în apă o substanţă otrăvitoare, ce usucă rinichii“, a declarat una dintre asistentele clinicii din Severin. Cauzele bolii le-a explicat amănunţit, într-o prezentare de proiect, cercetătorul Vladimir Danilovici: „Lignitul este un cărbune inferior, cu un grad de carbonificare foarte redus şi o distribuţie limitată geografic la ţările din Peninsula Balcanică. Lignitul din Balcani are o vechime de cinci milioane de ani, ceea ce, în termeni geologici, înseamnă foarte puţin. O proprietate importantă a acestor cărbuni este că au în compoziţie un număr extrem de mare de compuşi organici cu conţinut toxic. În 1991, o echipă de cercetători americani a lansat ideea că aceşti compuşi organici ar putea fi cauza declanşării bolii. Ei se infiltrează în apa freatică şi ajung în sursele de apă potabilă ale sătenilor (fântâni şi izvoare). Într-un interval de 20-30 de ani, pot induce nefropatia şi tumorile de tract urinar“. Perioada de incubare a microbului în organismul celui care a consumat apă contaminată este cuprinsă între cinci şi 15 ani, iar cei mai predispuşi îmbolnăvirii sunt oamenii trecuţi de 35 de ani, în special femeile. „Au rămas doar casele părăsite şi crucile din cimitir“Primul sat din România unde a fost depistată ne