Când ne aflăm în faţa unui aparat necunoscut, mai întâi cercetăm cartea sa tehnică. Orice creaţie este însoţită de un mod de întrebuinţare. Creatorul fiinţei umane nu a lăsat însă nici un astfel de manual. Când ne aflăm în faţa unui aparat necunoscut, mai întâi cercetăm cartea sa tehnică. Orice creaţie este însoţită de un mod de întrebuinţare. Creatorul fiinţei umane nu a lăsat însă nici un astfel de manual. Omul a fost nevoit să-şi conceapă singur “cartea sa tehnică” şi nici până în prezent nu a reuşit să o termine.
“Cutia neagră”
El, omul, este ca o “cutie neagră” legată de mediul înconjurător prin senzorii săi cu care culege datele pe care apoi le prelucrează în această “cutie neagră”, luând în final decizii pentru acţiunile sale. Dar ce se găseşte aici, în această “cutie neagră”? În încercarea de a descrie viul, cu caracteristicile sale generale şi particulare, care-l deosebesc de tot ce nu este viu, s-au conceput diverse teorii de-a lungul timpului.
Din punct de vedere material, structura omului este aceeaşi atât în timpul vieţii, cât şi imediat după ce a murit. Cu toate acestea, în fiecare dintre ele au loc procese diferite. De ce? Pentru că viului îi sunt specifice procese metabolice care guvernează biologicul, iar neviul este supus reacţiilor chimice anorganice.
Chimia arată că la două structuri materiale identice se produc aceleaşi reacţii chimice, în aceleaşi condiţii de lucru. Între materia vie şi cea fără viaţă, la fel structurate, există însă diferenţe radicale. Ce are în plus una faţă de cealaltă?
Pentru a da un răspuns, voi expune în continuare, pe scurt, două teorii, prima a unui om de ştiinţă contemporan, iar cealaltă provenită din civilizaţiile antichităţii.
Astfel, savantul român, academicianul Eugen Macovski, în perioada dinainte de 1989, a lansat “Teoria pluralităţii nivelurilor de structurar
