Românii consumă cele mai puţine droguri, în comparaţie cu fraţii europeni. Totuşi, chiar dacă consumul este mic, stupefiantele reprezintă un risc pe care autorităţile nu vor să şi-l asume. Seminarul internaţional TAIEX, aflat în desfăşurare la Braşov, este unul din evenimentele menite să dezbată scăderea consumului de droguri. La Braşov au sosit pentru aceste dezbateri experţi din Olanda, Franţa, Ungaria, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene. Seminarul a debutat ieri cu un raport prezentat de chestorul-şef Paul Abraham, preşedintele Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
35.000 de consumatori
Abraham a ţinut să puncteze că România este ţara cu cel mai redus consum de droguri dintre statele membre ale Uniunii Europene din regiune. Chestorul-şef a apreciat că faţă de perioada de după Revoluţie, când nu existau nici cifre exacte ale consumului de droguri, nici măsuri eficiente pentru depistarea lui, acum situaţia este alta. „Putem face raportări către forurile recunoscute de monitorizare a drogurilor, asupra nivelului traficului, consumului şi producerii de substanţe stupefiante în România. Aceste niveluri sunt la valori mult mai mici decât în alte state membre. În plus, suntem recunoscuţi de cele mai importante instituţii internaţionale angajate în lupta antidrog”, a spus Abraham. El a mai arătat că acest fenomen infracţional a crescut foarte mult după Revoluţie, dar mai ales din anul 2000. Acest lucru este confirmat şi de volumul capturilor de droguri – cele mai mari realizându-se în 2006 – 1,2 de tone, respectiv 2007 – 2,2 tone. Conform datelor ANA, la sfârşitul anului trecut existau în baza de date 35.000 de consumatori de droguri şi 3.000 de traficanţi în spatele gratiilor.
În Transilvania sunt „în trend” sinteticele
Din punct de vedere calitativ, consumul de heroină din România a cunoscut o stabilizare. Pe de altă parte a
