CCR a decis într-o zi de mare ruşine şi neinspiraţie: CNSAS trebuie să dispară urgent. Nu ştiu cât de populară este ca temă, mai ales dacă ne gândim la valul de scumpiri care vine ca un tsunami. În esenţă, una se leagă cu alta. Se creează o stare de nervozitate pentru care numai pescuitorii în ape tulburi sunt pregătiţi. De ce să fie calm şi linişte, când sunt mai bune o abureală, o criză, o tensiune, un scandal? Sunt unii care preferă vacarmul, zbieretele, protestele. Decizia CCR a fost o surpriză la început de an electoral. Un cadou ca mărul otrăvit. Prea mulţi candidaţi sunt îngroziţi că li se va uita cineva în dosar. Şi trebuie să fie clar că o bună parte din personalul politic al partidelor este formată din vechi securişti, ofiţeri acoperiţi, informatori pe extern sau pe intern. Şi dacă nu sunt ei, au fost neamuri, gineri, nurori, veri, cumnaţi şi cuscri, fraţi. Mulţi dintre ei se tem de ce porcării se află în dosarele lor. Securiştii şi reţelele mafia au împânzit România după 1990, îi găsim azi în partide, primării, în parlament, guvern, în serviciile speciale, mass-media, afaceri. Nimeni nu vrea ca bietul CNSAS, debusolat, pus la zid, să îşi facă bine treaba. E an electoral şi CNSAS are mijloace să facă ravagii atât printre candidaţii oferiţi de partide, cât şi prin alte zone sensibile, Biserică, Justiţie mai ales.

Atacul, complotul mai bine zis, a început mai de mult. Întâi senatorul PSD Nicolae a venit cu o propunere care anihila CNSAS. Nu a mers şmecheria pentru că ar fi durat prea mult, alegerile treceau şi tocmai ăsta era scopul, să decapiteze CNSAS înainte de alegerile locale din iunie. Atunci, complotiştii s-au concentrat pe craii de la răsărit, de la Curtea Constituţională, mulţi dintre ei cu un trecut încărcat de glorii ex-activiste şi securiste. Cineva a găvărit, au avut loc consfătuiri de taină. S-a petrecut cum a dorit Ioan Moraru, misteriosu