Sintagma de "razboi impotriva terorii" a fost elaborata de neoconservatorii de la Casa Alba si de la Pentagon in urma atacurilor teroriste de la New York si Washington din septembrie 2001. Presedintele american George Bush s-a referit repetat la importanta razboiului antiterorist in aproape toate declaratiile si discursurile lui in legatura cu politica externa si interna a Statelor Unite din ultimii sase ani. Bush a fost acuzat de oponenti ca a exagerat pericolul terorismului ca sa creeze o psihoza a fricii, in cadrul careia publicul american sa accepte cheltuieli bugetare uriase pentru aparare, ca sa amplifice puterea Executivului in detrimentul forului legislativ si ca sa permita presedintelui sa utilizeze fortele armate in strainatate fara a putea fi contestat. In urma imploziei comunismului, industria de armament si serviciile de securitate americane au avut nevoie de un nou inamic redutabil care, prezentat ca o mare primejdie pentru America, sa permita mentinerea nivelului ridicat de fonduri alocate pentru aparare si securitate. Pe plan intern, frazeologia razboiului impotriva "islamo-fascistilor" a permis guvernului de la Washington sa limiteze faimoasele drepturi individuale ale americanilor, a indarjit dialogul politic si a polarizat societatea. Terorism si teroristi Terorismul este o tactica de lupta care urmareste intimidarea politica a adversarilor si a populatiei prin folosirea violentei. De obicei, metodele utilizate de teroristi reflecta ferocitate, cruzime si lipsa de scrupule. In majoritatea atentatelor cad victime necombatanti civili. Teroarea a fost folosita frecvent in trecut nu numai de catre insurgenti si gherilele nationaliste impotriva unor autoritati mult mai puternice sau impotriva unor ocupanti straini, dar si de catre guvernanti impotriva oponentilor interni si externi care le contesta legitimitatea. Revolutia franceza din 1789 a fost urmat