Dobânzile oferite de către bănci îi scot pe minus pe cei care vor să-şi pună economiile la adăpost. La credite da, la depozite ba. Aşa s-ar putea caracteriza relaţia instituţie Dobânzile oferite de către bănci îi scot pe minus pe cei care vor să-şi pună economiile la adăpost.

La credite da, la depozite ba. Aşa s-ar putea caracteriza relaţia instituţie bancară-client în ceea ce priveşte adaptarea dobânzilor la condiţiile de pe piaţă. Ultimul raport KTD Global arată faptul că bonificaţiile pentru depozitele în lei nu s-au modificat semnificativ în ultima perioadă.

În schimb, cele la credite au început deja să crească, analiştii susţinând că majorarea dobânzilor, în condiţiile actuale de pe piaţă, este inevitabilă.

În prezent, randamentul mediu pentru un depozit clasic constituit pe 12 luni la o bancă din ţară este de 6,84%. După scăderea impozitului pe dobândă şi a comisioanelor bancare şi a ratei inflaţiei, clientul sesizează, adesea, că nu rămâne cu nimic.

Cu alte cuvinte, randamentul real este unul negativ, adică dobânda plătită de bancă nu oferă protecţie împotriva inflaţiei. Băncile pot scoate profituri frumuşele în această perioadă, colectând bani de la populaţie, sub formă de depozite, pe care îi plasează la BNR sau Ministerul Finanţelor la dobânzi mult mai mari. Până săptămâna trecută, Banca Naţională a sterilizat aproape zilnic excesul de lichiditate, bani atraşi de la bănci, la o dobândă de 8%.

Oficialii Băncii Naţionale a României au hotărât, ieri, majorarea dobânzii-cheie la 9%, ceea ce înseamnă că, în condiţiile în care dobânzile plătite de bănci nu cresc, profiturile acestora ar putea să crească şi mai mult.

Profituri pe seama economiilor românilor

O altă soluţie avantajoasă aflată la îndemâna băncilor este aceea de a achiziţiona titluri de stat, cu scadenţă la 364 de zile, pentru care