Cand profesia de arhitect se transforma-n rusine
O parte a Bucurestiului vechi, numit candva "Micul Paris", a supravietuit ca printr-un miracol furiei demolatoare ceausiste. Astazi insa, nori negri, mai negri decat ai dictaturii politice, pentru ca sunt norii banului, se abat asupra acestui Bucuresti, plin de farmec candva, cantat cu foc in folclorul si sansonetele interbelice. O actiune demolatoare pradalnica a arhitectilor de sub pulpana primarului Adriean Videanu pandeste strazile, bulevardele si casele purtatoare de amintiri nostalgice, palatele, copacii multiseculari si monumentele de arhitectura cu care ar trebui sa se mandreasca orice bucurestean, orice roman si, de ce nu, orice european. Capitala a soarelui si a marilor bulevarde, plina de farmec si de noblete istorica, Bucurestiul ar putea sa arate in curand ca o monstruozitate sufocata de betoane si trafic, un cosmar in care prostul gust arhitectural va duce in derizoriu orice pretentie de capitala europeana a nefericitei noastre urbe. In piata unde au murit primii eroi martiri ai Revolutiei, edilii vor sa ridice un bloc de sticla cu parcarile aferente. Langa Ateneul Roman, in fata celebrului restaurant "Cina" si in coasta superbei cladiri a Bibliotecii Centrale Universitare (fosta Fundatia Carol I), se programeaza alt bloc de sticla anost, cu magazine si birouri. Pe Calea Victoriei, lipiti de Casa Vernescu, de Cazinoul Victoria, de Palatul Sturdza (vizavi de Ministerul Industriilor), dar si pe Bulevardul Kiseleff, lipiti de Muzeul Taranului Roman sau de Palatul Aushnit (actualmente locuinta lui Gigi Becali!), precum si in jurul Cismigiului, se pun la cale alti zgarie-nori de otel si sticla. Cine sunt autorii nefericitelor proiecte? Conclavul de arhitecti ai Primariei Generale, cei care fac si desfac ite, trag sfori si tunuri, ofera ponturi si pun osul ei insisi "la treaba", desi se afla in plin
