În România încă punem prea des semnul egal între diplomă şi capacitatea posesorului acesteia de a face ceva. E prea devreme ca să ştim cauzele şi mecanismele tehnice ale scandalului de la Société Générale. Ştim însă cauza sa fundamentală, care e foarte simplă şi cunoscută şi în România. Rezumată în câteva cuvinte, cauza este adesea exprimată printr-o întrebare, de obicei pusă cu condescendenţă ţâfnoasă: „Ascultă, dar dumne

În România încă punem prea des semnul egal între diplomă şi capacitatea posesorului acesteia de a face ceva.

E prea devreme ca să ştim cauzele şi mecanismele tehnice ale scandalului de la Société Générale. Ştim însă cauza sa fundamentală, care e foarte simplă şi cunoscută şi în România. Rezumată în câteva cuvinte, cauza este adesea exprimată printr-o întrebare, de obicei pusă cu condescendenţă ţâfnoasă: „Ascultă, dar dumneata ce pregătire ai?“

De cele mai multe ori, întrebarea este adresată tânărului ambiţios care propune seniorilor o soluţie cam îndrăzneaţă sau, pur şi simplu, ieşită din tipare. „Pregătirea“ despre care se cer detalii devine etalonul prin care este judecat modul viu şi independent de a gândi. Dacă „pregătirea“ vine de la o facultate fără nume sau din alt domeniu, atunci ideea e descalificată. Prejudecata învinge. Obsesia privind „pregătirea“ a avut ca rezultat o stratificare pe caste a personalului băncii franceze şi, în general, a Franţei corporatiste. La vârful piramidei se află absolvenţii de Grandes Écoles, universităţile de elită ale Hexagonului. Sub aceştia există o plebe care nu are diplome la fel de bine cotate, lucru care îi blochează accesul la oportunităţi.

Potrivit interogatoriului, Jérôme Kerviel, angajatul SocGen din centrul scandalului, a pus la cale pariurile sale riscante pentru a le dovedi şefilor că şi un abs