Alegatorii din 24 de state americane au inceput sa voteze inca de ieri dupa-amiaza in cele mai mari alegeri primare din istoria Americii pentru candidatii republicani si democrati la nominalizarea pentru Presedintia Statelor Unite. Este foarte probabil sa aflam astazi numele candidatului republican, dar suspansul in tabara democrata s-ar putea sa persiste.

Cele doua mari partide americane au reguli electorale pe cat de complicate, pe atat de diferite. Diferentele dintre aceste reguli pot determina mari diferente intre rezultate si chiar surprize de proportii, cu atat mai mult cu cat sunt unele din cele mai deschise alegeri prezidentiale americane: daca nu exista un presedinte care sa urmareasca un al doilea mandat sau un vicepresedinte sustinut de partid, cum s-a intamplat in cazurile George W. Bush sau Al Gore, lupta electorala este deschisa pentru oricine.

Partidul Democrat: cursa stransa Obama-Hillary

La sfarsitul lunii august va avea loc Conventia Nationala Democrata, unde cei 4.049 de delegati din fiecare stat vor vota pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la prezidentialele din noiembrie. Dintre acestia, 796 sunt "superdelegati", care nu sunt constransi de alegerile primare cum sa voteze. Restul sunt "delegati garantati" (pledged), care sunt obligati sa voteze dupa cum au ales cetatenii care i-au trimis in Conventie. Un candidat are nevoie pentru a fi nominalizat de 2.025 de voturi in Conventie si aceasta forta de 20% din numarul total de delegati poate inclina balanta in ultimul moment. Componenta "superdelegatiei" democrate va fi selectata automat pe 1 martie, iar daca scorul va fi unul strans, incertitudinile se vor mentine pana in ultima clipa. In al doilea rand, voturile obtinute de candidati in alegerile primare se distribuie proportional. De aceea, sondajele reflecta mai exact distributia finala a voturilor. Or, in