Separarea iminentă a provinciei îi alarmează pe minoritarii sârbi care se tem de noi violenţe. Sursa: Horia Călăceanu

Independenţa Kosovo, anun- ţată ca iminentă de liderii provinciei, provoacă deja primele efecte în regiune: sârbii refugiaţi în enclavele din preajma Priştinei sunt pe picior de plecare. Nevoiţi să trăiască în mici sate la marginea capitalei, obiş- nuiţi să supravieţuiască fără lumină electrică sau apă curentă, sârbii se tem că momentul în care Kosovo îşi va declara independenţ a va însemna pentru ei un nou val de violenţe, aşa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori în istoricul conflict din provincia încă sârbească.

Soldaţii şi copiii

„În momentul în care se anunţă independenţa, am plecat. De ce să stau aici? Să aştept să vină să ne împuşte? Pentru noi, enclava este acum o închisoare, dar dacă se declară independenţa, ar putea să însemne moarte“, ne explica, ieri, Dragan - un sârb de 35 de ani. Dragan trăieşte în Laplje Selo, una dintre enclave. Nu are acasă apă, iar curentul electric şi-l produce singur, cu ajutorul unui generator. Are, în schimb, o fetiţă de 8 ani pentru care visează un singur lucru: „Să nu trăiască în război“. Pentru el, războiul a fost mai mulţi ani un mod de viaţă, însă abia declararea independenţei l-ar face să se resemneze cu ideea că în Kosovo nu mai are niciun rost să încerce să supravieţuiască.

Între timp, copilul lui Dragan, împreună cu alte câteva sute de copii sârbi, merge la şcoala din Laplje Selo. Cei care sunt din afara satului vin şi pleacă cu autobuze ale Naţiunilor Unite, escortate de jeepuri blindate ale OSCE, cu soldaţi înarmaţi şi pregătiţi în orice moment să riposteze cu foc la provocări. Deşi părinţii şi profesorii le recomandă să fie prudenţi, pentru că pe ei viaţa i-a învăţat că aici e bine să treci cât mai neobservat, copiii rămân prietenoşi. Câţiva dintre ei