E oficial. Italienii îşi vor alege din nou reprezentanţii la 13 şi 14 aprilie. Preşedintele Giorgio Napolitano anunţat, ieri, că a dizolvat parlamentul, deschizând astfel calea alegerilor anticipate, la doi ani de la ultimul scrutin legislativ. „Decizia de dizolvare a fost impusă de rezultatul negativ“ al consultărilor derulate de preşedintele Senatului, Franco Marini, cu partidele politice şi „imposibilitatea identificării unei majorităţi pentru o reformă rapidă a legii electorale“, a declarat Napolitano, citat de Mediafax.
Şeful statului, care s-a opus personal convocării de alegeri anticipate, şi-a exprimat „tristeţea“ faţă de perspectiva desfăşurării scrutinului în baza actualei legi electorale, care, după cum s-a dovedit, nu oferă stabilitate pe scena politică. Imediat ce a fost demarat procesul pentru convocarea alegerilor, au început şi pregătirile în taberele rivale.
Preşedintele Consiliului italian de miniştri, premierul demisionar, Romano Prodi, a confirmat că nu va mai candida pentru a conduce coaliţia de stânga la viitoarele alegeri, lăsându-i locul primarului Romei, Walter Veltroni. (Anul trecut, Walter Veltroni şi-a făcut campanie electorală pe seama imigranţilor români din Italia. Mai mult, el a fost cel care a insistat pe lângă guvernul Prodi pentru adoptarea decretului-lege vizând expulzarea imigranţilor). „Decizia mea este de a nu mă prezenta la viitoarele alegeri’’, a declarat Prodi. De fapt, încă de la sosirea sa la putere în urmă cu 20 de luni, Romano Prodi (68 de ani) a spus întotdeauna că nu se va mai prezenta pentru un nou mandat ca şef de guvern.
În cealaltă tabără, vicepreşedintele Comisiei Europene Franco Frattini ar putea pleca de la Bruxelles pentru a reveni pe scena politică din Italia, unde l-ar putea susţine pe liderul de centru-dreapta Silvio Berlusconi în campania dinaintea alegerilor anticipate, relatează EUObser
