De cand leul a luat-o in jos, au parut diferite aprecieri cum ca exista forte si jucatori in piata care ar dori o asemenea traiectorie. Asa sunt explicate si noile caderi dupa unele recuperari de catre cursul leului. In mod absolut remarcabil, aceste aprecieri parca nici nu au auzit de fabulosul deficit de cont curent extern al tarii, care exercita obiectiv presiuni enorme asupra cursului leului, respectivele aprecieri incapatanandu-se sa nu priveasca in fata aceasta realitate si tot descoperind sau chiar inventand interese obscure din piata care imping leul in jos. Deficitul comercial a atins probabil in 2007 circa 21 miliarde de euro. Pe piata valutara, aceasta inseamna o cerere de euro mai mare cu 21 miliarde decat oferta de euro. Vreo 6 miliarde de euro acopera intrarile in tara de bani de la romanii care lucreaza in strainatate. Inca o data pe atat sunt intrarile in tara sub forma de investitii directe straine. Tot ramane o cerere neacoperita de euro de aproximativ 8-10 miliarde pe an. Cu cat vin mai greu in piata bani din alte surse – contractari de imprumuturi din strainatate sau fonduri speculative –, cu atat deficitul de oferta de euro fata de cerere este mai mare si leul n-o poate lua decat in jos. Orice speculatie se face in piata de catre detinatorii importanti de euro, aceasta tine doar daca se realizeaza in sensul raportului organic dintre cerere si oferta pe piata. si nu tine decat pasager, daca se realizeaza impotriva acestui raport. Cu bani speculativi de afara, leul a luat-o in sus indeosebi in prima jumatate a anului trecut, impotriva raportului dominant cerere/oferta de pe piata. si asta pentru ca piata valutara este una subtire. si doar cu bani putini, tendinta a putut tine cateva luni. N-ar fi tinut insa nici macar cateva zile daca piata de baza ar fi avut un volum substantial. Totusi, dupa cateva luni, raportul organic cerere/oferta de pe piata