Cei mai mulţi poluatori sau posibili poluatori din Dolj se regăsesc în industria extractivă, alimentară, în construcţii şi în transporturi. La acestea se adaugă poluările istorice cu produse petroliere, unde terenurile agricole au devenit impracticabile, iar apele din pânzele freatice sunt nepotabile. În Dolj există 230 de societăţi comerciale catalogate ca potenţiali poluatori sau chiar ca poluatori, înregistrate în evidenţele Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu din judeţ. Dintre acestea, cele mai multe activează în domeniul industrial. Unii poluează sistematic, alţii ar putea polua prin natura activităţii, astfel că toţi cei 230 de agenţi economici sunt un pericol pentru mediu. „Din activitatea de producţie rămân deşeuri şi substanţe periculoase, care trebuie gestionate corespunzător“, a spus Marin Costache, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Dolj. Autorităţile numesc firmele cu probleme de mediu „potenţiali poluatori“, care desfăşoară diverse activităţi, catalogate drept pericol pentru mediu. În funcţie de gravitatea poluării potenţiale sau efective, Garda de Mediu clasifică firmele astfel: extracţie a ţiţeiului, transport de produse petroliere pe căi rutiere şi prin conducte, construcţii, crescătorii de pui, instalaţii industriale ale unor fabrici, spălătorii auto, staţii de epurare (în Calafat şi Filiaşi), ateliere de prelucrare a lemnului, făbricuţe care obţin reziduuri din procesul de producţie etc. Lista poate continua. Construcţiile - „flagel de poluare“ Deşeurile provenite din activităţile de construcţii au luat amploare în judeţ, în ultimii ani. În 2007, la majoritatea ieşirilor din Craiova, munţi de deşeuri din construcţii îşi făceau apariţia pe terenuri private ale unor persoane care nu aveau nimic în comun cu firmele de construcţii. Proprietarii de terenuri se trezeau cu basculantele de moloz şi balast pe pământurile lor. „Am