POSTELNICU: "I s-a spus Marţea Destinului, dar nu a desluşit încă destinele pretendenţilor la cea mai importantă funcţie de stat a celei mai puternice ţări din lume."
Departe de a fi punctul culminant al campaniei de numire a candidaţilor la preşedinţia Statelor Unite, cele peste 20 de scrutinuri simultane din aproape jumătate dintre statele americane par să fi fost numai o repriză din ce se anunţă o lungă şi încrâncenată luptă politică.
Aşa cum se aştepta majoritatea analiştilor, nici democraţii şi nici republicanii nu ştiu sigur cine îi va reprezenta în lupta pentru Casa Albă. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni s-a inversat situaţia celor două partide. Dacă în toamna trecută republicanii păreau indecişi, în timp ce democraţii aveau în Hillary Clinton candidatul „inevitabil“, acum republicanii par să creadă că John McCain este candidatul ideal, în timp ce democraţii nu ştiu dacă dna Clinton sau Barack Obama ar fi cel mai potrivit candidat la preşedinţie.
De partea republicană, nominalizarea lui John McCain la candidatura republicană pentru Casa Albă nu pare decât o chestiune de timp, deşi senatorul de Arizona mai are nevoie de câteva victorii în alegerile primare. Şansele ca unul dintre oponenţii săi - Mitt Romney şi Mike Huckabee, foşti guvernatori de Massachussetts şi, respectiv, Arkansas - să-l ajungă din urmă pe McCain există, dar asta ar implica o spectaculoasă răsturnare de situaţie. Competiţia este complicată şi de reticenţa republicanilor conservatori de a-l sprijini pe McCain în campania finală. McCain ar putea astfel să devină candidatul republican la Casa Albă, dar să nu aibă şanse de victorie fără susţinerea unei fracţiuni a partidului care-l consideră prea liberal.
În ceea ce-i priveşte, democraţii vor scrie o filă în istoria SUA indiferent dacă trimit, în premieră, o femeie sau un bărbat de culoar
